decadent dex - definiţie, sinonime, conjugare

decadent

DECADÉNT, -Ă, decadenţi, -te, adj. 1. Care se găseşte în decadenţă, în declin. 2. Care prezintă caracterele decadentismului; propriu decadentismului. – Din fr. décadent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DECADÉN//T1 ~tă (~ţi, ~te) 1) Care manifestă decadenţă; în decadenţă. 2) Care ţine de decadentism; propriu decadentismului. Atitudine ~tă. /<fr. décadent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DECADÉN//T2 ~ţi m. Adept al decadentismului. /<fr. décadent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DECADÉNT, -Ă adj. 1. Care decade, în declin. 2. Propriu decadentismului. // s.m. şi f. Adept al decadentismului. [Cf. fr. décadent, it. decadente].
(Dicţionar de neologisme)

DECADÉNT, -Ă I. adj. 1. care se află în decadenţă; în regres. II. adj., s. m. f. (adept) al decadentismului. (< fr. décadent)
(Marele dicţionar de neologisme)

decadént adj. m., pl. decadénţi; f. sg. decadéntă, pl. decadénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: de dec deca decad decade

Cuvinte se termină cu literele: nt ent dent adent cadent