decapare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DECAPÁ, decapez, vb. I. Tranz. 1. A curăţa de acizi sau de grăsimi o suprafaţă metalică în vederea operaţiilor ulterioare. 2. A nivela un teren sau un pavaj de asfalt prin înlăturarea unui strat subţire de la suprafaţă. 3. A trata pieile sau blănurile cu soluţii ale unor acizi sau săruri în vederea conservării lor temporare sau pentru prelucrarea ulterioară. – Din fr. décaper.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DECAPÁRE, decapări, s.f. Acţiunea de a decapa şi rezultatul ei; curăţire, nivelare, decapaj. V. decapa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DECAP//Á ~éz tranz. 1) tehn. (suprafaţa unor piese metalice) A curăţa de grăsimi şi oxizi (în vederea unor operaţii ulterioare). 2) (terenuri, drumuri etc.) A săpa uşor la suprafaţă, nivelând şi curăţând de un strat subţire de pământ. 3) (piei sau blănuri) A trata cu soluţii speciale în vederea conservării sau a prelucrării ulterioare. /<fr. decaper
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DECAPÁ vb. I. tr. A curăţa suprafaţa unui metal. ♦ (p. ext.) A nivela, a răzui o suprafaţă prin înlăturarea unui strat subţire de deasupra. [< fr. décaper].
(Dicţionar de neologisme)

DECAPÁRE s.f. Acţiunea de a decapa şi rezultatul ei; decapaj. [< decapa].
(Dicţionar de neologisme)

DECAPÁ vb. tr. 1. a curăţa suprafaţa unui material în vederea vopsirii. 2. a nivela, a răzui o suprafaţă prin înlăturarea unui strat subţire de deasupra. (< fr. décaper)
(Marele dicţionar de neologisme)

decapá vb., ind. prez. 1 sg. decapéz, 3 sg. şi pl. decapeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

decapáre s. f., g.-d. art. decapării; pl. decapări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DECAPÁRE s. (CHIM.) decapaj.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de dec deca decap decapa

Cuvinte se termină cu literele: re are pare apare capare