decastil
DECASTÍL, decastiluri, s.n. Templu grecesc decorat cu zece coloane în faţă. – Din fr. décastyle.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DECASTÍL s.n. Templu grecesc decorat cu zece coloane în faţă. [< fr. décastyle, cf. gr. deka – zece, stylos – coloană].
(Dicţionar de neologisme)
DECASTÍL, -Ă adj., s. n. (templu grecesc) decorat cu zece coloane în faţă. (< fr. décastyle)
(Marele dicţionar de neologisme)
decastíl s. n. (sil. mf. -stil), pl. decastíluri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DECASTÍL s.n. Templu grecesc decorat cu zece coloane în faţă. [< fr. décastyle, cf. gr. deka – zece, stylos – coloană].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
decastíl s. n. (sil. mf. -stil), pl. decastíluri
(Dicţionar ortografic al limbii române)