decatare

DECATÁ, decatez, vb. I. Tranz. A aplica ţesăturilor de lână un tratament prin supunerea lor la acţiunea aburului sau a apei fierbinţi, în vederea îmbunătăţirii calităţii şi a măririi stabilităţii dimensionale. – Din fr. décatir.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DECATÁRE, decatări, s.f. Acţiunea de a decata şi rezultatul ei. – V. decata.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DECAT//Á ~éz tranz. (ţesături) A prelucra cu aburi sau cu apă fierbinte (pentru a fixa forma iniţială). /<fr. décatir
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DECATÁ vb. I. tr. A fixa forma definitivă a unei ţesături cu ajutorul aburului. [< fr. décatir].
(Dicţionar de neologisme)

DECATÁRE s.f. Acţiunea de a decata şi rezultatul ei. [< decata].
(Dicţionar de neologisme)

DECATÁ vb. tr. a fixa forma definitivă a unei ţesături cu ajutorul aburului. (< fr. décatir)
(Marele dicţionar de neologisme)

decatá vb., ind. prez. 3 sg. decateáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

decatáre s. f., g.-d. art. decatării; pl. decatări
(Dicţionar ortografic al limbii române)