decavare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DECAVÁ, decavez, vb. I. Refl. şi tranz. (Fam.) A pierde sau a face să piardă toţi banii, a da sau a lua (cuiva) toţi banii, a rămâne sau a lăsa pe cineva fără un ban, a (se) ruina (la jocul de cărţi sau la alte jocuri de noroc). – Din fr. décaver.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DECAVÁRE, decavări, s.f. Acţiunea de a (se) decava şi rezultatul ei. – V. decava.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DECAV//Á ~éz tranz. fam. A face să se decaveze. /<fr. décaver
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DECAV//Á mă ~éz intranz. fam. (despre persoane) A pierde toţi banii (la jocurile de noroc); a deveni sărac. /<fr. décaver
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

decavá (decavéz, decavát), vb. – A curăţa, a pierde toţi banii la joc. Fr. décaver. Termen de joc. – Der. decavat, s.m. (persoană care a pierdut totul la joc; sărman, om sărac).
(Dicţionarul etimologic român)

DECAVÁ vb. I. tr., refl. (Fam.) A lua (cuiva) toţi banii, a face să-şi piardă sau a pierde toţi banii, a (se) ruina (la jocul de cărţi). [< fr. décaver].
(Dicţionar de neologisme)

DECAVÁRE s.f. Acţiunea de a (se) decava. [< decava].
(Dicţionar de neologisme)

DECAVÁ vb. tr., refl. (fam.) a pierde sau a face să-şi piardă toţi banii, a (se) ruina (la jocul de cărţi). (< fr. décaver)
(Marele dicţionar de neologisme)

decavá vb., ind. prez. 1 sg. decavéz, 3 sg. şi pl. decaveáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

decaváre s. f., g.-d. art. decavării; pl. decavări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DECAVÁ vb. v. calici, ruina, sărăci, scăpăta.
(Dicţionar de sinonime)

DECAVÁRE s. v. ruinare, sărăcire, scăpătare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de dec deca decav decava

Cuvinte se termină cu literele: re are vare avare cavare