decibel

DECIBÉL, decibeli, s.m. Unitate de măsură a intensităţii sonore, egală cu o zecime dintr-un bel. – Din fr. décibel.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DECIBÉL ~i m. Unitate de măsură a intensităţii sunetelor egală cu a zecea parte dintr-un bel. /<fr. décibel.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DECIBÉL s.m. Unitate de măsură a intensităţii sonore a sunetului, corespunzând unei zecimi de bel. [Pl. -li. / cf. fr. décibel].
(Dicţionar de neologisme)

DECIBÉL s. m. unitate de măsură a intensităţii acustice, a zecea parte dintr-un bel. (< fr. décibel)
(Marele dicţionar de neologisme)

decibél s. m., pl. decibéli; simb. dB
(Dicţionar ortografic al limbii române)