deconcertant
[Sinonime]
DECONCERTÁNT, -Ă, deconcertanţi, -te, adj. (Franţuzism) Care deconcertează; tulburător. – Din fr. déconcertant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DECONCERTÁNT, -Ă adj. Care tulbură, deconcertează; tulburător. [< fr. déconcertant].
(Dicţionar de neologisme)
DECONCERTÁNT, -Ă adj. care deconcertează. (< fr. déconcertant)
(Marele dicţionar de neologisme)
deconcertánt (livr.) adj. m., pl. deconcertánţi; f. deconcertántă, pl. deconcertánte
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
deconcertánt adj. → concertant
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DECONCERTÁNT adj. v. derutant.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DECONCERTÁNT, -Ă adj. Care tulbură, deconcertează; tulburător. [< fr. déconcertant].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
deconcertánt (livr.) adj. m., pl. deconcertánţi; f. deconcertántă, pl. deconcertánte
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
deconcertánt adj. → concertant
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DECONCERTÁNT adj. v. derutant.
(Dicţionar de sinonime)