deconotare

DECONOTÁ vb. tr. a descifra o conotaţie. (< de¹- + conota/ţie/)
(Marele dicţionar de neologisme)

deconotáre s. f., g.-d. art. deconotării; pl. deconotări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

deconotá vb., ind. prez.1 sg. deconotéz, 3 sg. şi pl. deconoteáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. deconotéze; ger. deconotând
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: de dec deco decon decono

Cuvinte se termină cu literele: re are tare otare notare