decurent
DECURÉNT, -Ă, decurenţi, -te, adj. (Despre frunze) Cu limbul continuat şi pe tulpină. – Din fr. décurrent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DECURÉNT, -Ă (Despre frunze) Cu limbul continuat şi pe tulpină. [Cf. fr. décurrent, lat. decurrens].
(Dicţionar de neologisme)
DECURÉNT, -Ă adj. (despre frunze) cu limbul prelungit şi pe organul pe care e înserat (peţiol sau tulpină). (< fr. décurrent, lat. decurrens)
(Marele dicţionar de neologisme)
decurént adj. → curent
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DECURÉNT, -Ă (Despre frunze) Cu limbul continuat şi pe tulpină. [Cf. fr. décurrent, lat. decurrens].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
decurént adj. → curent
(Dicţionar ortografic al limbii române)