decurie dex - definiţie, sinonime, conjugare

decurie

DECÚRIE, decurii, s.f. 1. Subunitate de cavalerie în armata romană, formată din zece soldaţi. 2. Colegiu de mici funcţionari la Roma şi în municipiile romane. – Din lat. decuria.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DECÚRI//E ~i f. 1) (la romani) Subdiviziune formată din zece soldaţi. 2) Conducere constând din zece persoane. [Art. decuria; G.-D. decuriei; Sil. -ri-e] /<lat. decuria
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DECÚRIE s.f. 1. Subunitate în armata romană, formată din zece soldaţi. 2. (La romani) Conducere formată din zece persoane. [Gen. -iei. / < lat. decuria].
(Dicţionar de neologisme)

DECÚRIE s. f. 1. subunitate a centuriei din armata romană, formată din zece soldaţi. 2. colegiu de zece funcţionari în Roma şi în municipiile romane. (< lat. decuria)
(Marele dicţionar de neologisme)

decúrie s. f. → curie
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: de dec decu decur decuri

Cuvinte se termină cu literele: ie rie urie curie ecurie