decuscutator

DECUSCUTATÓR, decuscutatoare, s.n. Maşină electromagnetică folosită pentru separarea seminţelor de cuscută de seminţele altor plante. – Decuscuta + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DECUSCUTATÓR s.n. Separator electromagnetic folosit pentru decuscutare. [< decuscuta + -tor, după fr. décuscuteuse].
(Dicţionar de neologisme)

DECUSCUTATÓR s. n. separator electromagnetic pentru decuscutare. (< decuscuta + -tor)
(Marele dicţionar de neologisme)

decuscutatór s. n., pl. decuscutatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)