dediță

DEDÍŢĂ, dediţe, s.f. (Bot.) Dediţel. – Din sl. dedica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

dédiţă s. f., g.-d. art. dédiţei; pl. dédiţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
DÉDIŢĂ s. v. dediţel.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: de ded dedi dedit

Cuvinte se termină cu literele: ta ita dita edita