defectat

DEFECTÁ, defectez, vb. I. Refl. (Despre mecanisme, aparate, maşini etc.) A avea un defect (1) sau o defecţiune, a nu mai funcţiona; a se strica. ♦ Tranz. A produce un defect (1) la o maşină, la un aparat, la un mecanism etc. – Din defect.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEFECTÁT, -Ă, defectaţi, -te, adj. Cu defect (1), care nu mai funcţionează (bine); stricat. – V. defecta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEFECT//Á ~éz tranz. (sisteme tehnice) A face să se defecteze; a strica; a deteriora; a deregla; a avaria. /Din defect
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DEFECT//Á pers. 3 se ~eáză intranz. (despre sisteme tehnice) A căpăta un defect; a ieşi din funcţiune; a nu funcţiona normal; a se deteriora; a se strica; a se deregla; a se avaria; a degrada. /Din defect
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEFECTÁ vb. I. tr., refl. (Despre un mecanism, un motor etc.) A produce sau a avea un defect, a (se) strica. [< defect].
(Dicţionar de neologisme)

DEFECTÁ vb. I. refl. (despre maşini, aparate, mecanisme etc.) a avea un defect, a (se) strica. II. tr. a produce un defect (la o maşină etc.). III. intr. (rar) a trăda. (< defect)
(Marele dicţionar de neologisme)

defectá vb., ind. prez. 1 sg. defectéz, 3 sg. şi pl. defecteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DEFECTÁ vb. a (se) deranja, a (se) deregla, a (se) strica, (rar) a (se) detraca. (Sistemul tehnic s-a ~.)
(Dicţionar de sinonime)

DEFECTÁT adj. v. defect.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
A defecta ≠ a repara
(Dicţionar de antonime)