defetișizare

DEFETIŞIZÁ, defetişizez, vb. I. Tranz. A face ca un obiect, o idee etc. să-şi piardă caracterul de fetiş. – De⁴- + fetişiza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEFETIŞIZÁRE, defetişizări. s.f. Acţiunea de a defetişiza şi rezultatul ei. – V. defetişiza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEFETIŞIZÁ vb. tr. a face ca un obiect, o idee etc. să-şi piardă caracterul fetişist. (< de¹- + fetişiza)
(Marele dicţionar de neologisme)

defetişizá vb., ind. prez.1 sg. defetişizéz, 3 sg. şi pl. defetişizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

defetişizáre s. f., g.-d. art. defetişizării; pl. defetişizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)