deflagrant
DEFLAGRÁNT, -Ă, deflagranţi, -te, adj. (Despre un combustibil sau un exploziv) Care arde prin deflagraţie. – Din fr. déflagrant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEFLAGRÁN//T ~tă (~ţi, ~te) (despre explozive) Care provoacă deflagraţie; provocator de deflagraţie. /<fr. déflagrant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DEFLAGRÁNT, -Ă adj. (Rar) Care are proprietatea de a produce o ardere cu explozie şi zgomot. [< fr. déflagrant].
(Dicţionar de neologisme)
DEFLAGRÁNT, -Ă adj. care produce ardere cu explozie şi zgomot. (< fr. déflagrant)
(Marele dicţionar de neologisme)
deflagránt adj. (sil. -fla-) → flagrant
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEFLAGRÁN//T ~tă (~ţi, ~te) (despre explozive) Care provoacă deflagraţie; provocator de deflagraţie. /<fr. déflagrant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DEFLAGRÁNT, -Ă adj. care produce ardere cu explozie şi zgomot. (< fr. déflagrant)
(Marele dicţionar de neologisme)
deflagránt adj. (sil. -fla-) → flagrant
(Dicţionar ortografic al limbii române)