degoma

DEGOMÁ, degomez, vb. I. Tranz. A face operaţia de eliminare totală sau parţială a sericinei din firele sau ţesăturile de mătase, pentru ca acestea să capete caracteristici superioare de prelucrare şi de calitate. – Din fr. dégommer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEGOM//Á ~éz tranz. (fire de mătase naturală) A curăţa de stratul de sericină. /<fr. dégommer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEGOMÁ vb. I. tr. A îndepărta stratul de sericină de pe firul de mătase naturală. [< fr. dégommer].
(Dicţionar de neologisme)

DEGOMÁ vb. tr. a îndepărta stratul de sericină de pe firul de mătase naturală. (< fr. dégommer)
(Marele dicţionar de neologisme)

degomá vb., ind. prez. 3 sg. degomeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)