dehoca dex - definiţie, sinonime, conjugare

dehoca

dehocá (-c, -at), vb. – 1. A sacrifica, a omorî (un animal). – 2. A rupe, a sparge, a face bucăţi. – 3. A extenua, a obosi, a epuiza. – Var. (Mold.) dihoca, (Trans.) devocă. Origine incertă. Se consideră în general reprezentant al unui lat. *devocare, în loc de *devacuāre (Candrea-Dens., 481; REW 9108; Candrea; Scriban); cf. cat. divacare „a goli.” Soluţia nu este imposibilă; însă pare preferabil să se pună acest cuvînt în legătură cu seria de creaţii expresive dăbăla, dehula, etc. Circulă şi var. desvoca, pe care Candrea, Bul. Soc. fil., I, 40 şi Candrea-Dens., 474, o derivă din lat. *disvocāre. Densusianu, Rom., XXXIII, 76, pleca de la mag. dió „nucă”, dió haj „coajă de nucă”. Cf. desfăca.
(Dicţionarul etimologic român)

dehocá (dihocá), dehóc (dihóc), vb. I (înv.) 1. a tăia. 2. a sfâşia. 3. a istovi, a stoarce de puteri.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: de deh deho dehoc

Cuvinte se termină cu literele: ca oca hoca ehoca