dejun

DEJÚN, dejunuri, s.n. Masa de amiază; (şi în sintagma micul dejun) mâncare de dimineaţă. – Cf. fr. d é j e u n e r.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEJÚN ~uri n. 1) Masa de la amiază; prânz. ♢ Micul ~ gustare frugală de dimineaţă. 2) Timp când se ia această masă. /v. a dejuna
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEJÚN s.n. Masa de prânz, prânzul; timpul când se ia această masă. ♢ Micul dejun = gustarea de dimineaţă. [< dejuna].
(Dicţionar de neologisme)

DEJÚN s. n. masa de prânz; prânz; timpul când se ia această masă. o micul ~ = gustare de dimineaţă. (< dejuna)
(Marele dicţionar de neologisme)

dejún s. n., pl. dejúnuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DEJÚN s. v. prânz.
(Dicţionar de sinonime)

MICUL DEJÚN s. (englezism) breakfast, (înv. şi pop.) prânzişor, (pop.) prânz, (reg.) prânzuţ.
(Dicţionar de sinonime)