dejurnă
DEJÚRNĂ adv. invar. (Rar; despre elevi şi, înv., despre militari) De serviciu (pe timp de o zi). – Din rus. dejurnâi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
dejúrnă, adv. – Care corespunde serviciului de zi, într-o unitate militară. – Var. dejurstvă, s.f. (şedere a unei unităţi). Fr. de journée, prin intermediul rus. dežurni, rus., bg. dežurstvo (Cihac, II, 93; Sanzewitsch 202; Tiktin; Candrea; Scriban; Vasmer, I, 336).
(Dicţionarul etimologic român)
dejúrnă adj. invar.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
dejúrnă, adv. – Care corespunde serviciului de zi, într-o unitate militară. – Var. dejurstvă, s.f. (şedere a unei unităţi). Fr. de journée, prin intermediul rus. dežurni, rus., bg. dežurstvo (Cihac, II, 93; Sanzewitsch 202; Tiktin; Candrea; Scriban; Vasmer, I, 336).
(Dicţionarul etimologic român)
(Dicţionar ortografic al limbii române)