delăsare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DELĂSÁ, delás, vb. I. Refl. (Folosit mai ales la perf. c.) A dovedi nepăsare, neglijenţă faţă de o muncă începută, a abandona o treabă începută. – Din fr. délaisser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DELĂSÁRE, delăsări, s.f. Faptul de a se delăsa; nepăsare, neglijenţă faţă de o muncă începută. – V. delăsa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE DELĂSÁ mă delás intranz. 1) A deveni nepăsător faţă de propria sa persoană. 2) A manifesta nepăsare faţă de o lucrare începută. /<fr. délaisser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DELĂSÁ vb. I. refl. A dovedi nepăsare, a se lăsa de, a neglija, a părăsi o muncă începută. [P.i. delás, se conjugă ca lăsa. / Cf. fr. délaisser].
(Dicţionar de neologisme)

DELĂSÁRE s.f. Faptul de a se delăsa; nepăsare, neglijenţă. [< delăsa].
(Dicţionar de neologisme)

DELĂSÁ vb. refl. a dovedi nepăsare, a părăsi o muncă începută. (< fr. délaisser)
(Marele dicţionar de neologisme)

delăsá vb. → lăsa
(Dicţionar ortografic al limbii române)

delăsáre s. f., g.-d. art. delăsării; pl. delăsări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DELĂSÁRE s. 1. v. indiferenţă. 2. v. neglijenţă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de del dela delas delasa

Cuvinte se termină cu literele: re are sare asare lasare