delatoare

DELATÓR, -OARE, delatori, -oare, s.m. şi f. Persoană care face o delaţiune; denunţător, pârâtor. – Din fr. délateur, lat. delator.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DELATÓR ~i m. Persoană care face o delaţiune; denunţător; pârâtor. /<fr. délateur, lat. delator
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DELATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Denunţător, pârâtor. [Cf. fr. délateur, lat. delator].
(Dicţionar de neologisme)

DELATÓR, -OÁRE s. m. f. denunţător; informator. (< fr. délateur, lat. delator)
(Marele dicţionar de neologisme)

delatór s. m., pl. delatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

delatoáre s. f., g.-d. art. delatoárei; pl. delatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DELATÓR s. v. denunţător, pârâtor.
(Dicţionar de sinonime)