delectare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DELECTÁ, delectéz, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) desfăta, a (se) încânta, a (se) bucura. – Din fr. délecter, lat. delectare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DELECTÁRE, delectări, s.f. Faptul de a (se) delecta; desfătare, încântare; distracţie. – V. delecta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DELECT//Á ~éz tranz. A face să se delecteze; a desfăta; a fermeca; a fascina; a vrăji; a încânta. /<fr. délecter, lat. delectare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DELECT//Á mă ~éz intranz. A fi cuprins de uimire şi de plăcere; a se desfăta. /<fr. délecter, lat. delectare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DELECTÁ vb. I. tr., refl. A (se) desfăta, a (se) bucura. [< fr. délecter, lat. delectare].
(Dicţionar de neologisme)

DELECTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) delecta şi rezultatul ei; încântare; distracţie; delectaţie. [< delecta].
(Dicţionar de neologisme)

DELECTÁ vb. tr., refl. a (se) desfăta, a (se) bucura, a (se) distra. (< fr. délecter, lat. delectare)
(Marele dicţionar de neologisme)

delectá vb., ind. prez. 1 sg. delectéz, 3 sg. şi pl. delecteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

delectáre s. f., g.-d. art. delectării; pl. delectări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DELECTÁ vb. 1. v. încânta. 2. a (se) desfăta, a (se) răsfăţa, (rar) a (se) dezmierda, (Mold.) a (se) teferici, (fig.) a (se) îndulci. (I-a ~ cu tot felul de bunătăţi.)
(Dicţionar de sinonime)

DELECTÁRE s. 1. v. încântare. 2. v. desfătare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de del dele delec delect

Cuvinte se termină cu literele: re are tare ctare ectare