delimitat

DELIMITÁ, delimitez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) stabili, a (se) fixa limitele unui lucru; a (se) mărgini, a (se) limita. ♦ A (se) contura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DELIMIT//Á ~éz tranz. 1) A determina prin trasarea anumitor limite; a demarca; a ţărmuri. 2) A reduce la anumite limite; a restrânge; a limita. 3) A stabili cu exactitate; a preciza; a determina; a defini. /<fr. délimiter, lat. delimitare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DELIMIT//Á se ~eáză intranz. A căpăta limite precise; a se închega în contururi precise; a se profila; a se contura; a se zugrăvi; a se desena. /<fr. déli-miter, lat. delimitare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DELIMITÁ vb. I. tr., refl. A (se) mărgini. ♦ A (se) contura. [< fr. délimiter, it. lat. delimitare].
(Dicţionar de neologisme)

DELIMITÁ vb. tr., refl. a (se) mărgini, a (se) limita, a (se) contura. (< fr. délimiter, lat. delimitare)
(Marele dicţionar de neologisme)

delimitá vb., ind. prez. 1 sg. delimitéz, 3 sg. şi pl. delimiteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DELIMITÁ vb. 1. a circumscrie, a demarca, a hotărnici, a limita, a marca, a mărgini, (înv.) a hotărî, a semna. (A ~ un teren.) 2. v. mărgini. 3. v. profila. 4. v. restrânge.
(Dicţionar de sinonime)

DELIMITÁT adj. 1. circumscris, demarcat, limitat, mărginit (Un teren ~; o suprafaţă ~.) 2. circumscris, finit, limitat, mărginit. (Valori ~.)
(Dicţionar de sinonime)