demasculiniza

DEMASCULINIZÁ, demasculinizéz, vb. I. Tranz. şi refl. A face să-şi piardă sau a-şi pierde caracterele de bărbat. – Din fr. démasculiniser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEMASCULINIZ//Á ~éz tranz. A face să se demasculinizeze. /des- + a masculiniza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DEMASCULINIZ//Á mă ~éz intranz. A-şi pierde calităţile de bărbat. /des- + a se masculiniza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEMASCULINIZÁ vb. I. refl. A-şi pierde caracterele, aptitudinile, obiceiurile de bărbat. [< fr. démasculiniser].
(Dicţionar de neologisme)

DEMASCULINIZÁ vb. tr., refl. a face să-şi piardă, a-şi pierde caracterele, obiceiurile de bărbat; a (se) diviriliza. (< fr. démasculiniser)
(Marele dicţionar de neologisme)

demasculinizá vb., ind. prez.1 sg. demasculinizéz, 3 sg. şi pl. demasculinizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)