dematerializare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DEMATERIALIZÁ, dematerializéz, vb. I. Tranz. şi refl. A face să piardă sau a pierde caracteristicile materiei sau chiar materia. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. dématérialiser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEMATERIALIZÁRE, dematerializări, s.f. Acţiunea de a (se) dematerializa şi rezultatul ei. [Pr.: -ri-a-] – V. dematerializa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEMATERIALIZ//Á ~éz tranz. A face să se dematerializeze. [Sil. -ri-a-] /<fr. dématérialiser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DEMATERIALIZ//Á mă ~éz intranz. A pierde caracteristicile materiale. [Sil. -ri-a-] /<fr. dématérialiser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEMATERIALIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) separa de materie, a pierde sau a face să-şi piardă materia pe care o conţine. [Pron. -ri-a-. / < fr. dématérialiser].
(Dicţionar de neologisme)

DEMATERIALIZÁRE s.f. Faptul de a (se) dematerializa. ♦ (În fizica nucleară) Anihilare a particulelor materiale şi apariţie corelativă de energie. [Pron. -ri-a-. / < dematerializa].
(Dicţionar de neologisme)

DEMATERIALIZÁ vb. tr., refl. a pierde, a face să-şi piardă caracterele specifice materiei. (< fr. dématérialiser)
(Marele dicţionar de neologisme)

dematerializá vb. (sil. -ri-a-), ind. prez. 1 sg. dematerializéz, 3 sg. şi pl. dematerializeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

dematerializáre s. f. → materializare
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: de dem dema demat demate

Cuvinte se termină cu literele: re are zare izare lizare