demiurg dex - definiţie, sinonime, conjugare

demiurg

DEMIÚRG s.m. Nume dat în filosofia lui Platon, creatorului divin care a făurit lumea; creatorul universului; p. ext. principiu activ şi creator. [Pr.: -mi-urg] – Din lat. demiurgus, fr. démiurge.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEMIÚR//G ~gi m. 1) Forţă supranaturală, creatoare şi cârmuitoare a lumii; divinitate; Dumnezeu. 2) fig. Forţă creatoare; principiu activ. [Sil. -mi-urg] /<lat. demiurgus, fr. demiurge
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEMIÚRG s.m. 1. Conducător al anumitor cetăţi antice. ♦ Nume dat în Grecia antică meşteşugarilor, precum şi cântăreţilor, medicilor şi prezicătorilor. 2. Creator; principiu activ, făuritor al lumii în unele concepţii filozofice idealiste; (p. ext.) principiu creator. [Pron. -mi-urg. / < fr. démiurge, it. demiurgo, lat. demiurgus, gr. demiurgos – meşteşugar].
(Dicţionar de neologisme)

DEMIÚRG s. m. 1. (la Platon) denumire dată divinităţii, ca principiu raţional, creator al universului; (p. ext.) principiu creator. 2. conducător al unor cetăţi antice greceşti. (< fr. démiurge, lat. demiurgus, gr. demiurgos)
(Marele dicţionar de neologisme)

demiúrg s. m. (sil. -mi-urg)
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: de dem demi demiu demiur

Cuvinte se termină cu literele: rg urg iurg miurg emiurg