demonomanie
DEMONOMANÍE s.f. Formă de nebunie care constă în credinţa de a fi stăpânit de demon – Din fr. démonomanie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEMONOMANÍE s.f. Nebunie produsă de credinţa de a fi stăpânit de demoni. [Gen. -iei. / < fr. démonomanie, cf. gr. daimon – demon, mania – nebunie].
(Dicţionar de neologisme)
DEMONOMANÍE s. f. delir patologic în care bolnavul se crede stăpânit de demoni. (< fr. démonomanie)
(Marele dicţionar de neologisme)
demonomaníe s. f., art. demonomanía, g.-d. demonomaníi, art. demonomaníei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEMONOMANÍE s.f. Nebunie produsă de credinţa de a fi stăpânit de demoni. [Gen. -iei. / < fr. démonomanie, cf. gr. daimon – demon, mania – nebunie].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
demonomaníe s. f., art. demonomanía, g.-d. demonomaníi, art. demonomaníei
(Dicţionar ortografic al limbii române)