demoralizare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DEMORALIZÁ, demoralizez, vb. I. Tranz. şi refl. A face pe cineva să-şi piardă sau a-şi pierde încrederea în sine; a (se) descuraja, a (se) deprima. – Din fr. démoraliser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEMORALIZÁRE, demoralizări, s.f. 1. Faptul de a (se) demoraliza; descurajare, deprimare; demoralizaţie. 2. (Înv.) Imoralitate, desfrâu, corupţie. – V. demoraliza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEMORALIZ//Á ~éz tranz. A face să se demoralizeze; a descuraja. /<fr. démoraliser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DEMORALIZ//Á mă ~éz intranz. A pierde siguranţa în forţele proprii; a se descuraja. /<fr. démoraliser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEMORALIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) descuraja, a (se) deprima. [Cf. fr. démoraliser].
(Dicţionar de neologisme)

DEMORALIZÁRE s.f. Acţiunea de a (se) demoraliza şi rezultatul ei; stare de descurajare, demobilizare, depresiune, demoralizaţie. [< demoraliza].
(Dicţionar de neologisme)

DEMORALIZÁ vb. tr., refl. a (se) descuraja, a (se) deprima. (< fr. démoraliser)
(Marele dicţionar de neologisme)

demoralizá vb., ind. prez. 1 sg. demoralizéz, 3 sg. şi pl. demoralizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

demoralizáre s. f., g.-d. art. demoralizării; pl. demoralizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DEMORALIZÁ vb. v. descuraja.
(Dicţionar de sinonime)

DEMORALIZÁRE s. v. descurajare.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A demoraliza ≠ a îmbărbăta, a încuraja
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: de dem demo demor demora

Cuvinte se termină cu literele: re are zare izare lizare