demultiplicare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DEMULTIPLICÁ, démultíplic, vb. I. Tranz. A transforma cu ajutorul unui angrenaj o mişcare de rotaţie în altă mişcare de rotaţie mai înceată. – Din fr. démultiplier (prin apropiere de multiplica).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEMULTIPLICÁRE, demultiplicări, s.f. Acţiunea de a demultiplica şi rezultatul ei. – V. demultiplica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEMULTIPLICÁ demultíplic tranz. (mişcări de rotaţie) A transforma în altă mişcare de rotaţie mai înceată cu ajutorul unui angrenaj. /<fr. démultiplier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEMULTIPLICÁ vb. I. tr. A încetini printr-un angrenaj etc. o mişcare de rotaţie. [P.i. demultíplic. / < de- + multiplica, cf. fr. démultiplier].
(Dicţionar de neologisme)

DEMULTIPLICÁRE s.f. Acţiunea de a demultiplica şi rezultatul ei. [< demultiplica].
(Dicţionar de neologisme)

DEMULTIPLICÁ vb. tr. a încetini printr-un angrenaj o mişcare de rotaţie. (după fr. démultiplier)
(Marele dicţionar de neologisme)

demultiplicá vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. demultíplic, 3 sg. şi pl. demultíplică
(Dicţionar ortografic al limbii române)

demultiplicáre s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. demultiplicării; pl. demultiplicări
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: de dem demu demul demult

Cuvinte se termină cu literele: re are care icare licare