DEPAREIÁ, depareiéz, vb. I. Tranz. (Filatelie) A descompleta o serie de mărci poştale. [Var.: deparaiá vb. I] – Din fr. dépareiller.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEPAREIÁT, -Ă, depareiaţi, -te, adj. (Filatelie; despre serii de mărci poştale) Care a fost descompletat. – V. depareia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEPAREIÁT, -Ă adj. (Filat.; despre mărci) Desperecheat, descompletat, izolat. [Pron. -re-iat. / < fr. déparaillé].
(Dicţionar de neologisme)
DEPAREIÁ vb. tr. (filat.) a desperechea, a descompleta o serie de mărci. (< fr. dépareiller)
(Marele dicţionar de neologisme)
depareiá vb., (sil. -re-ia), ind. prez.1 sg. depareiéz, 3 sg. şi pl. depareiáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEPAREIÁT, -Ă, depareiaţi, -te, adj. (Filatelie; despre serii de mărci poştale) Care a fost descompletat. – V. depareia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DEPAREIÁ vb. tr. (filat.) a desperechea, a descompleta o serie de mărci. (< fr. dépareiller)
(Marele dicţionar de neologisme)
depareiá vb., (sil. -re-ia), ind. prez.1 sg. depareiéz, 3 sg. şi pl. depareiáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)