departaja
[Conjugare]
DEPARTAJÁ, departajez, vb. I. Tranz. A pune capăt unui balotaj, a arbitra între două opinii. – Din fr. départager.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A DEPARTAJ//Á ~éz tranz. 1) A selecta şi a separa (făcând distincte opinii, metode etc.). 2) A arbitra între două opinii, două situaţii (punând capăt unui balotaj). /<fr. départager
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DEPARTAJÁ vb. I. tr. A pune capăt unui balotaj, a arbitra între două opinii. [P.i. 3,6 -jează, 4 -jăm. / < fr. départager].
(Dicţionar de neologisme)
DEPARTAJÁ vb. I. tr. a pune capăt unui balotaj, a arbitra între două opinii. II. tr., refl. a (se) distanţa ca punctaj într-un clasament. (< fr. départager)
(Marele dicţionar de neologisme)
departajá vb. → partaja
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A DEPARTAJ//Á ~éz tranz. 1) A selecta şi a separa (făcând distincte opinii, metode etc.). 2) A arbitra între două opinii, două situaţii (punând capăt unui balotaj). /<fr. départager
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DEPARTAJÁ vb. I. tr. a pune capăt unui balotaj, a arbitra între două opinii. II. tr., refl. a (se) distanţa ca punctaj într-un clasament. (< fr. départager)
(Marele dicţionar de neologisme)
departajá vb. → partaja
(Dicţionar ortografic al limbii române)