deposedare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DEPOSEDÁ, deposedéz, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva de posesiunea unui lucru sau a unui drept. – Din fr. déposséder.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEPOSEDÁRE, deposedări, s.f. Acţiunea de a deposeda şi rezultatul ei. – V. deposeda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DEPOSED//Á ~éz tranz. (persoane) A lipsi de ceva; a priva. /<fr. déposséder
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEPOSEDÁ vb. I. tr. A lua cuiva posesiunea unui lucru; a lipsi pe cineva de un lucru sau de un drept. [< fr. déposséder].
(Dicţionar de neologisme)

DEPOSEDÁRE s.f. Acţiunea de a deposeda şi rezultatul ei. [< deposeda].
(Dicţionar de neologisme)

DEPOSEDÁ vb. tr. a lipsi pe cineva de un lucru sau de un drept. (< fr. déposséder)
(Marele dicţionar de neologisme)

deposedá vb., ind. prez. 1 sg. deposedéz, 3 sg. şi pl. deposedeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

deposedáre s. f., g.-d. art. deposedării; pl. deposedări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DEPOSEDÁ vb. a jefui, a prăda, (livr.) a spolia, (fig.) a despuia. (L-a ~ de tot ce-a avut.)
(Dicţionar de sinonime)

DEPOSEDÁRE s. jefuire, prădare, (livr.) spoliaţie, spoliere, (fig.) despuiere. (~ unei persoane de bunurile sale.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de dep depo depos depose

Cuvinte se termină cu literele: re are dare edare sedare