derivor
DERIVÓR, derivoare, s.n. (Mar.) 1. Placă de lemn sau de metal prinsă de chila unei ambarcaţii cu pânze în scopul împiedicării deplasării laterale a ambarcaţiei şi micşorării mişcării. 2. Pânză pentru vreme rea, pentru furtună. – Din fr. dériveur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DERIV//ÓR ~oáre n. Dispozitiv fixat sub chila unei ambarcaţii cu pânze pentru a nu-i permite deplasarea laterală. /<fr. dériveur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DERIVÓR s.n. Pânză pentru vreme rea, pentru furtună. ♦ Placă de metal sau de lemn dispusă în planul diametral al ambarcaţiilor cu vele, care măreşte stabilitatea vasului. [< fr. dériveur].
(Dicţionar de neologisme)
DERIVÓR s. n. 1. velă pentru furtună. 2. placă de metal sau de lemn dispusă în planul diametral al ambarcaţiilor cu vele pentru a micşora deriva (1). (< fr. dériveur)
(Marele dicţionar de neologisme)
derivór s. n., pl. derivoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DERIV//ÓR ~oáre n. Dispozitiv fixat sub chila unei ambarcaţii cu pânze pentru a nu-i permite deplasarea laterală. /<fr. dériveur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DERIVÓR s. n. 1. velă pentru furtună. 2. placă de metal sau de lemn dispusă în planul diametral al ambarcaţiilor cu vele pentru a micşora deriva (1). (< fr. dériveur)
(Marele dicţionar de neologisme)
derivór s. n., pl. derivoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)