desărcinare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DESĂRCINÁ, desărcinéz, vb. I. Tranz. A elibera pe cineva de o îndatorire, de o misiune, dintr-o funcţie. – Des1- + [în]sărcina (după fr. décharger).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DESĂRCINÁRE, desărcinări, s.f. Acţiunea de a desărcina şi rezultatul ei. – V. desărcina.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DESĂRCIN//Á ~éz tranz. (persoane) A elibera de o sarcină sau dintr-o funcţie. /des- + [în]sărcina
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DESĂRCINÁ vb. I. tr. A lua cuiva o sarcină, o funcţie, a elibera (pe cineva) de o însărcinare etc. [< însărcina, după fr. décharger].
(Dicţionar de neologisme)

DESĂRCINÁRE s.f. Acţiunea de a desărcina. [< desărcina].
(Dicţionar de neologisme)

DESĂRCINÁ vb. tr. a elibera (pe cineva) de o însărcinare, de o funcţie etc. (după fr. décharger)
(Marele dicţionar de neologisme)

desărciná vb., ind. prez. 1 sg. desărcinéz, 3 sg. şi pl. desărcineáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. desărcinéze
(Dicţionar ortografic al limbii române)

desărcináre s. f., g.-d. art. desărcinării; pl. desărcinări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DESĂRCINÁ vb. a descăuna, a elibera, a scoate. (L-a ~ din funcţie.)
(Dicţionar de sinonime)

DESĂRCINÁRE s. descăunare, eliberare, scoatere. (~ cuiva dintr-o funcţie.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de des desa desar desarc

Cuvinte se termină cu literele: re are nare inare cinare