descărnare dex - definiţie, sinonime, conjugare
DESCĂRNÁ, descărnéz, vb. I. 1. Refl. A slăbi, a fi foarte slab. 2. Tranz. A curăţa pieile de stratul de carne care rămâne pe ele după cenuşărit, în industria pielăriei. – Des1- + carne (după fr. décharner).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DESCĂRNÁRE, descărnări, s.f. Acţiunea de a (se) descărna şi rezultatul ei. – V. descărna.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DESCĂRN//Á ~éz tranz. 1) (piei de tăbăcit) A curăţa de carne. 2) (persoane) A face să se descărneze. /des- + carne
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DESCĂRN//Á mă ~éz intranz. rar A deveni foarte slab; a se usca. /des- + carne
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

descărná vb., ind. prez. 1 sg. descărnéz, 3 sg. şi pl. descărneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

descărnáre s. f., g.-d. art. descărnării; pl. descărnări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DESCĂRNÁ vb. 1. a cărnosi, a şerui, (reg.) a cărnui. (~ pieile, în tăbăcărie.) 2. a se scofâlci. (Obrazul i s-a ~.)
(Dicţionar de sinonime)

DESCĂRNÁRE s. 1. cărnosire, şeruire, (reg.) cărnuire. (~ a pieilor, în industria tăbăcăriei.) 2. scofâlcire. (~ obrazului.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de des desc desca descar

Cuvinte se termină cu literele: re are nare rnare arnare