descensiune
DESCENSIÚNE, descensiuni, s.f. (Livr.) Coborâre, scădere. – Din lat. descensio, -onis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DESCENSIÚNE s.f. (Liv.) Coborâre, scădere. [< lat. descensio].
(Dicţionar de neologisme)
DESCENSIÚNE s. f. coborâre, scădere. (< lat. descensio)
(Marele dicţionar de neologisme)
descensiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. descensiúnii; pl. descensiúni
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DESCENSIÚNE s.f. (Liv.) Coborâre, scădere. [< lat. descensio].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
descensiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. descensiúnii; pl. descensiúni
(Dicţionar ortografic al limbii române)