descheiat dex - definiţie, sinonime, conjugare
DESCHEIÁ, deschéi, vb. I. 1. Tranz. A scoate un nasture din butonieră, a face să nu mai fie încheiat. 2. Refl. (Despre obiecte compuse din bucăţi; p. ext. despre bucăţile care alcătuiesc un întreg) A se desface din încheieturi. [Pr.: -che-ia. – Var.: deschiá vb. I] – Lat. disclavare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DESCHEIÁT, -Ă, descheiaţi, -te, adj. (Despre haine) Cu nasturii scoşi din butonieră; neîncheiat; (despre persoane) cu haina neîncheiată. [Pr.: -che-iat. – Var.: deschiát, -ă adj.] – V. descheia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DESCHEIÁ deschéi tranz. 1) (nasturi) A scoate din butonieră. 2) (obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte încheiate) A desprinde din nasturi (butoni, copci etc.). 3) (obiecte alcătuite din mai multe bucăţi) A face să se descheie. [Sil. des-cheia] /<lat. disclavare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DESCHEIÁ pers. 3 se deschéie intranz. (despre obiecte alcătuite din mai multe bucăţi) A se desprinde de la încheieturi. [Sil. des-cheia] /<lat. disclavare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

descheiá vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. deschéi, 3 sg. şi pl. deschéie, 1 pl. descheiém; ger. descheínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DESCHEIÁ vb. (Ban. şi Transilv.) a (se) deschiotora, (Mold.) a (se) dezbumba. (A-şi ~ nasturii; a se ~ la haină.)
(Dicţionar de sinonime)

DESCHEIÁT adj. (Ban. şi Transilv.) deschiotorat, (Mold.) dezbumbat. (O haină ~.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A descheia ≠ a încheia
(Dicţionar de antonime)

Descheiatîncheiat
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: de des desc desch desche

Cuvinte se termină cu literele: at iat eiat heiat cheiat