descintrare

DESCINTRÁ, descintréz, vb. I. Tranz. A îndepărta cintrele care au servit la construirea unei bolţi sau a unui arc. – După fr. décintrer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DESCINTRÁRE, descintrări, s.f. Acţiunea de a descintra şi rezultatul ei. – V. descintra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DESCINTR//Á ~éz tranz. (bolţi, arcuri) A elibera de cintrul folosit la construire. /<fr. decintrer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DESCINTRÁ vb. I. tr. A îndepărta cofrajele folosite pentru construirea unui arc, a unei bolţi. [Cf. fr. décintrer].
(Dicţionar de neologisme)

DESCINTRÁRE s.f. Acţiunea de a descintra şi rezultatul ei. [< descintra].
(Dicţionar de neologisme)

DESCINTRÁ vb. tr. a îndepărta cofrajele pentru construirea unui arc, a unei bolţi. (după fr. décintrer)
(Marele dicţionar de neologisme)

descintrá vb., ind. prez. 3 sg. descintreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

descintráre s. f., g.-d. art. descintrării; pl. descintrări
(Dicţionar ortografic al limbii române)