descoperitoare dex - definiţie, sinonime, conjugare

descoperitoare

descoperitor descoperitoare
DESCOPERITÓR, -OÁRE, descoperitori, -oare, s.m. şi f. Persoană care face o descoperire. – Descoperi + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DESCOPERIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Persoană care descoperă; om care face o descoperire. /a descoperi + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

descoperitór s. m., pl. descoperitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

descoperitoáre s. f., g.-d. art. descoperitoárei; pl. descoperitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: de des desc desco descop

Cuvinte se termină cu literele: re are oare toare itoare