descurcăreţ
[Sinonime]
DESCURCĂREŢ, -EÁŢĂ, descurcăreţi, -ţe, adj. Care ştie să se descurce (2) (cu abilitate). – Descurca + suf. -ăreţ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DESCURCĂR//ÉŢ ~eáţă (~éţi, ~éţe) Care se descurcă uşor; în stare să iasă din orice încurcătură; abil. /a descurca + suf. ~ăreţ
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
descurcăréţ adj. m., pl. descurcăréţi; f. sg. descurcăreáţă, pl. descurcăréţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DESCURCĂRÉŢ adj. 1. abil. (Un om foarte ~.) 2. v. întreprinzător.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DESCURCĂR//ÉŢ ~eáţă (~éţi, ~éţe) Care se descurcă uşor; în stare să iasă din orice încurcătură; abil. /a descurca + suf. ~ăreţ
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DESCURCĂRÉŢ adj. 1. abil. (Un om foarte ~.) 2. v. întreprinzător.
(Dicţionar de sinonime)