deslușire dex - definiţie, sinonime, conjugare
DESLUŞÍ, desluşesc, vb. IV. 1. Tranz. A distinge, a deosebi un sunet sau un zgomot (dintr-o larmă de zgomote); a auzi. 2. Tranz. A distinge, a recunoaşte, a observa, a vedea (în semiîntuneric sau într-un spaţiu slab luminat). ♦ (Despre lumină) A face să apară clar conturul lucrurilor. 3. Tranz. A desprinde dintr-un complex de idei, a limpezi, a lămuri, a clarifica o problemă, o idee etc. ♦ Refl. (Despre idei, probleme) A deveni limpede, explicit; a se clarifica. ♦ Tranz. A explica, a da lămuriri, a face pe cineva să priceapă ceva. ♦ Refl. A se lămuri, a se edifica (asupra unui lucru); a înţelege. – Din bg. doslušam.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DESLUŞÍRE, desluşiri, s.f. Acţiunea de a (se) desluşi şi rezultatul ei; lămurire, explicaţie. – V. desluşi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DESLUŞ//Í ~ésc tranz. 1) (fiinţe, lucruri, sunete) A identifica după anumite semne caracteristice (de altele de acelaşi fel); a distinge; a discerne; a deosebi; a desprinde; a diferenţia. 2) (probleme, chestiuni, situaţii confuze) A face clar; a lămuri; a limpezi; a clarifica; a elucida. 3) (texte scrise într-o limbă străină) A face înţeles; a descifra. /<bulg. doslušam
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

desluşí (desluşésc, desluşít), vb. – A distinge, a recunoaşte. – 2. A lămuri, a explica. Sl. (rus.) doslušati „a asculta pînă la sfîrşit” (Cihac, II, 100; Candrea; Scriban), cu schimbare de pref. ca în desăvîrşi sau destoinic. – Der. desluşit, adv. (clar); desluşitor, adj. (explicativ); desluşeală, s.f. (explicaţie, lămurire); nedesluşit, adj. (obscur; adv., neclar).
(Dicţionarul etimologic român)

desluşí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. desluşésc, imperf. 1 sg. desluşeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. desluşeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

desluşíre s. f., g.-d. art. desluşírii; pl. desluşíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DESLUŞÍ vb. 1. v. distinge. 2. v. profila. 3. v. deosebi. 4. v. auzi. 5. v. lămuri. 6. v. rezolva.
(Dicţionar de sinonime)

DESLUŞÍRE s. 1. v. distingere. 2. v. lămurire. 3. v. cla-ritate.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de des desl deslu deslus

Cuvinte se termină cu literele: re ire sire usire lusire