DESOFISTICÁRE, desofisticări, s.f. Eliminare a sofisticării. – De4 + sofisticare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
desofisticáre s. f., g.-d. art. desofisticării, pl. desofisticări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
desofisticá vb., ind. prez. 3 sg. desofístică
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
desofisticáre s. f., g.-d. art. desofisticării, pl. desofisticări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)