despădurit dex - definiţie, sinonime, conjugare
DESPĂDURÍ, despăduresc, vb. IV. Tranz. A tăia (în mod neraţional) pădurea de pe un anumit teren. ♦ A defrişa. – Des1- + [îm]păduri (după fr. déboiser).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DESPĂDURÍT, -Ă, despăduriţi, -te, adj. (Despre un teren, o regiune etc.) De pe care s-au tăiat pădurile. – V. despăduri.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DESPĂDUR//Í ~ésc tranz. 1) (locurile) A lipsi de pădure prin tăierea neraţională a acesteia. 2) (terenuri) A lipsi de arbori şi de arbuşti prin tăierea sau arderea lor; a face bun pentru agricultură, pentru construcţii sau pentru reîmpădurire; a defrişa. /des- + a [îm]păduri
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

despădurí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. despădurésc, imperf. 3 sg. despădureá; conj. prez. 3 sg. şi pl. despădureáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DESPĂDURÍ vb. v. defrişa.
(Dicţionar de sinonime)

DESPĂDURÍT adj. v. defrişat.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A despăduri ≠ a împăduri
(Dicţionar de antonime)

Despăduritîmpădurit
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: de des desp despa despad

Cuvinte se termină cu literele: it rit urit durit adurit