despăgubit dex - definiţie, sinonime, conjugare
DESPĂGUBÍ, despăgubesc, vb. IV. Tranz. şi refl. A plăti cuiva sau a lua de undeva echivalentul unei pierderi (materiale, morale) suferite. – Des1- + păgubi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DESPĂGUBÍT, -Ă, despăgubiţi, -te, adj. Care a primit despăgubire; dezdăunat. – V. despăgubi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DESPĂGUB//Í ~ésc tranz. (daune, prejudicii) A plăti atât cât costă, acoperind o pagubă; a răsplăti; a compensa; a repara. /des- + a păgubi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

despăgubí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. despăgubésc, imperf. 3 sg. despăgubeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. despăgubeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

despăgubít adj. m., pl. despăgubíţi; f. sg. despăgubítă, pl. despăgubíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DESPĂGUBÍ vb. a compensa, a răsplăti, (înv. şi pop.) a mulţumi, (prin Transilv.) a potoli, (înv.) a dezdăuna. (L-a ~ pentru pagubele pe care i le-a adus.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de des desp despa despag

Cuvinte se termină cu literele: it bit ubit gubit agubit