despecetluire dex - definiţie, sinonime, conjugare
DESPECETLUÍ, despecetluiesc, vb. IV. Tranz. A rupe, a scoate peceţile de pe o învelitoare, o scrisoare, un pachet (pentru a desface, a deschide); a desigila. – Des1- + pecetlui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DESPECETLUÍRE, despecetluiri, s.f. Acţiunea de a despecetlui şi rezultatul ei; despecetluit. – V. despecetlui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DESPECETLU//Í ~iésc tranz. (în-căperi, uşi, obiecte sigilate) A deschide, scoţând pecetea; a desigila. /des- + a pecetlui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

despecetluí vb. (sil. -tlu-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. despecetluiésc, imperf. 3 sg. despecetluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. despecetluiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

despecetluíre s. f. (sil. -tlu-), g.-d. art. despecetluírii; pl. despecetluíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DESPECETLUÍ vb. a desigila. (A ~ un colet.)
(Dicţionar de sinonime)

DESPECETLUÍRE s. desigilare, despecetluit. (~ unui colet.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A despecetlui ≠ a pecetlui, a sigila
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: de des desp despe despec

Cuvinte se termină cu literele: re ire uire luire tluire