despletit

DESPLETÍ, despletesc, vb. IV. Tranz. şi refl. A (se) desface din împletitură; a (se) deşira. ♦ Refl. şi tranz. A(-şi) desface cosiţele. ♦ Refl. Fig. (Despre râuri, pâraie) A se răsfira. – Des¹- + [îm]pleti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DESPLETÍT, -Ă, despletiţi, -te, adj. 1. Desfăcut din împletitură, neîmpletit, deşirat. 2. (Despre femei) Cu părul neîmpletit sau desfăcut din împletitură; p. ext. nepieptănat, zbârlit, neîngrijit. – V. despleti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DESPLET//Í ~ésc tranz. A face să se despletească. /des- + a [îm]pleti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE DESPLET//Í se ~éşte intranz. (despre părul împletit sau obiecte din fire împletite) A se desface din împletitură. /des- + a [îm]pleti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DESPLETÍ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A DESPLETI şi A SE DESPLETI. 2) (despre femei) Care este cu părul neîmpletit. /v. a despleti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

despletí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. despletésc, imperf. 3 sg. despleteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. despleteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DESPLETÍ vb. a desface. (Îşi ~ cozile.)
(Dicţionar de sinonime)

DESPLETÍT adj. 1. desfăcut. (Cu părul ~.) 2. ne-pieptănat, zbârlit. (O femeie ~.)
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
A despleti ≠ a împleti
(Dicţionar de antonime)

Despletit ≠ împletit
(Dicţionar de antonime)