destinatar
[Sinonime]
DESTINATÁR, -Ă, destinatari, -e, s.m. şi f. Persoană căreia i se încredinţează sau i se trimite ceva; adresant. – Din fr. destinataire.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DESTINATÁR ~a (~i, ~e) m. şi f. Persoană căreia i se destinează ceva; adresant. /<fr. destinataire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DESTINATÁR, -Ă s.m. şi f. Persoană căreia i se trimite, i se adresează ceva; adresant. [Cf. fr. destinataire].
(Dicţionar de neologisme)
DESTINATÁR, -Ă s. m. f. cel căruia i se trimite, i se adresează ceva; adresant. (< fr. destinataire)
(Marele dicţionar de neologisme)
destinatár s. m., pl. destinatári
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DESTINATÁR s. v. adresant.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DESTINATÁR ~a (~i, ~e) m. şi f. Persoană căreia i se destinează ceva; adresant. /<fr. destinataire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DESTINATÁR, -Ă s. m. f. cel căruia i se trimite, i se adresează ceva; adresant. (< fr. destinataire)
(Marele dicţionar de neologisme)
destinatár s. m., pl. destinatári
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DESTINATÁR s. v. adresant.
(Dicţionar de sinonime)