destroienire dex - definiţie, sinonime, conjugare
DESTROIENÍ, destroienesc, vb. IV. Tranz. A deszăpezi. – Des1- + [în]troieni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DESTROIENÍRE, destroieniri, s.f. Acţiunea de a destroieni şi rezultatul ei; deszăpezire. – V. destroieni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A DESTROIEN//Í ~ésc tranz. (drumuri, locuri etc.) A curăţa de troiene; a deszăpezi. [Sil. -tro-ie-] /des- + a [în]troieni
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

destroiení vb. (sil. -tro-ie-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. destroienésc, imperf. 3 sg. destroieneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. destroieneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

destroieníre s. f. (sil. -tro-ie-), g.-d. art. destroienírii; pl. destroieníri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
DESTROIENÍ vb. a deszăpezi. (A ~ un drum înzăpezit.)
(Dicţionar de sinonime)

DESTROIENÍRE s. deszăpezire. (~ unui drum înzăpezit.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: de des dest destr destro

Cuvinte se termină cu literele: re ire nire enire ienire