detractoare

DETRACTÓR, -OÁRE, detractori, -oare, s.m. şi f. (Livr.) Calomniator. – Din fr. détracteur, lat. detractor, -oris.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DETRACT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) şi substantival (despre persoane) Care detractează; ponegritor; denigrator; defăimător; calomniator; clevetitor; bârfitor. /<fr. detracteur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DETRACTÓR, -OÁRE s.m. şi f. Defăimător, ponegritor, calomniator, bârfitor; persoană care caută să micşoreze calităţile unei fiinţe etc. [Cf. fr. détracteur, lat. detractor].
(Dicţionar de neologisme)

DETRACTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care caută să micşoreze meritele cuiva; defăimător, bârfitor, calomniator. (< fr. détracteur, lat. detractor)
(Marele dicţionar de neologisme)

detractór s. m. (sil. -trac-), pl. detractóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

detractoáre s. f. (sil. -trac-), g.-d. art. detractoárei; pl. detractoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DETRACTÓR adj., s. v. bârfitor, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor.
(Dicţionar de sinonime)