devotament
[Sinonime]
DEVOTAMÉNT s.n. Ataşament sincer faţă de o persoană sau faţă de o cauză şi hotărârea de a o servi în orice împrejurare şi fără rezerve; abnegaţie. – Din fr. dévouement (după devota).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEVOTAMÉNT n. Ataşament sincer şi total faţă de o persoană sau faţă de o anumită cauză. /<fr. dévouement
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DEVOTAMÉNT s.n. Atitudine de sacrificiu pentru cineva sau ceva; ataşament faţă de cineva sau ceva, care merge până la sacrificiu; înclinare şi hotărâre de a face orice pentru a servi pe cineva sau ceva. [< devota, cf. fr. dévouement].
(Dicţionar de neologisme)
DEVOTAMÉNT s. n. atitudine de ataşament sincer faţă de cineva sau ceva, care merge până la sacrificiu; abnegaţie. (după fr. dévouement)
(Marele dicţionar de neologisme)
devotamént s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DEVOTAMÉNT s. 1. abnegaţie, dăruire, (înv.) devotare, sadacat. (A muncit cu ~.) 2. v. fidelitate.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEVOTAMÉNT n. Ataşament sincer şi total faţă de o persoană sau faţă de o anumită cauză. /<fr. dévouement
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DEVOTAMÉNT s. n. atitudine de ataşament sincer faţă de cineva sau ceva, care merge până la sacrificiu; abnegaţie. (după fr. dévouement)
(Marele dicţionar de neologisme)
devotamént s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DEVOTAMÉNT s. 1. abnegaţie, dăruire, (înv.) devotare, sadacat. (A muncit cu ~.) 2. v. fidelitate.
(Dicţionar de sinonime)